top of page

Mini Dragon Group (ages 6-7)

Public·16 members
Myron Markov
Myron Markov

HRONICUL ȘI CÂNTECUL VÂRSTELOR - O operă memorialistică de o rară sensibilitate



Lucian Blaga Hronicul Si Cantecul Varstelor Comentariu Literar




Lucian Blaga Hronicul Si Cantecul Varstelor Comentariu Literar este un articol care analizează una dintre cele mai importante opere ale scriitorului și filosofului român Lucian Blaga. Hronicul și cântecul vârstelor este un roman autobiografic, scris între 1945 și 1946, în care autorul își evocă copilăria și adolescența, precum și formarea sa ca poet și gânditor. Opera este considerată o capodoperă a literaturii române, deoarece surprinde într-un stil liric și filosofic experiențele și emoțiile care au marcat viața lui Lucian Blaga.




Lucian Blaga Hronicul Si Cantecul Varstelor Comentariu Literar



Structura și semnificația titlului




Hronicul și cântecul vârstelor este alcătuit din șapte capitole, care corespund celor șapte vârste ale omului, după cum le definește Shakespeare în piesa Cum vă place: copilăria, adolescența, tinerețea, maturitatea, senectutea, decrepitudinea și moartea. Fiecare capitol are un titlu sugestiv pentru etapa de viață prezentată: "Cuvânt înainte", "Prima clipă", "A doua clipă", "A treia clipă", "A patra clipă", "A cincea clipă" și "A șasea clipă". Ultimul capitol este urmat de un epilog intitulat "Cuvânt după". Titlul operei reflectă două modalități de a înțelege și de a exprima viața: hronicul este o relatare obiectivă și cronologică a evenimentelor, iar cântecul este o exprimare subiectivă și artistică a sentimentelor. Astfel, Lucian Blaga îmbină în romanul său autobiografic elementele de documentar-biografic cu cele de creație lirică.


Rezumat pe scurt




Romanul începe cu o introducere în care autorul explică motivele pentru care a scris această operă memorialistică și anunță că va prezenta doar anumite momente semnificative din viața sa, nu o biografie completă. Apoi, urmează cele șapte capitole care descriu diferite etape de viață ale lui Lucian Blaga.


Primul capitol, "Prima clipă", se referă la copilăria lui Lucian Blaga, petrecută în satul Lancrăm din Transilvania. Autorul își amintește de atmosfera rurală și arhaică din sat, de poveștile și miturile populare care i-au stârnit imaginația, de familia sa numeroasă și săracă, dar iubitoare și respectuoasă, de prietenii săi de joacă și de primele sale experiențe cu natura și cuvântul. Un episod important este cel al muteniei sale voluntare până la vârsta de patru ani, când se temea să vorbească pentru că simțea că astfel ar pierde legătura cu lumea magică a copilăriei. Un alt episod marcant este cel al primei sale întâlniri cu poezia, când ascultă un cântec popular interpretat de o fată pe malul râului.


Al doilea capitol, "A doua clipă", se ocupă de adolescența lui Lucian Blaga, când începe să frecventeze școala primară și apoi gimnaziul din Sebeș. Autorul își rememorează profesorii care i-au influențat formarea intelectuală și spirituală, precum Ioan Lupaș sau Iosif Pervain, dar și colegii care i-au fost prieteni sau rivali. De asemenea, își evocă primele sale lecturi literare și filosofice, care i-au deschis noi orizonturi de cunoaștere și creație. Un moment esențial este cel al descoperirii vocației sale poetice, când scrie primul său poem inspirat de o fată pe care o admirase în secret.


Al treilea capitol, "A treia clipă", se concentrează pe tinerețea lui Lucian Blaga, când pleacă la Viena pentru a studia filosofia la universitate. Autorul își descrie impresiile despre orașul cosmopolit și efervescent cultural, despre profesorii săi renumiți ca Robert Zimmermann sau Wilhelm Jerusalem, despre colegii săi români sau străini cu care se împrietenește sau se confruntă ideologic. De asemenea, își relatează experiențele amoroase cu fete din diferite medii sociale sau naționale, precum Maria sau Elsa. Un aspect important este cel al afirmării sale ca poet prin publicarea primului său volum de versuri, Poemele luminii.


Al patrulea capitol, "A patra clipă", se referă la maturitatea lui Lucian Blaga, când se întoarce în România dup


Al cincilea capitol, "A cincea clipă", se ocupă de perioada interbelică, când Lucian Blaga devine unul dintre cei mai importanți scriitori și filosofi români. Autorul își prezintă activitatea sa literară și academică, publicând volume de poezie, teatru, eseuri și tratate filosofice. De asemenea, își exprimă opiniile sale despre curentele culturale și politice din România și Europa, precum modernismul, tradiționalismul, fascismul sau comunismul. Un rol esențial îl are căsătoria sa cu Cornelia Brediceanu, care îi devine soție, muza și colaboratoare.


Al șaselea capitol, "A șasea clipă", se referă la perioada postbelică, când Lucian Blaga este marginalizat și persecutat de regimul comunist. Autorul își descrie suferințele și umilințele la care este supus de autoritățile comuniste, care îi interzic să publice și să predea, îl destituie din funcțiile publice și îl supun unor anchete abuzive. De asemenea, își exprimă revolta și indignarea față de situația tragică a României și a culturii române sub dictatura comunistă. Un moment dramatic este cel al arestării sale în 1956, când este acuzat de spionaj și trădare de patrie.


Epilogul, "Cuvânt după", este o meditație asupra sensului vieții și al morții, în care autorul își face un bilanț al existenței sale și își exprimă speranța într-o lume mai bună. Lucian Blaga afirmă că viața sa a fost o căutare neîncetată a adevărului și a frumuseții, pe care le-a găsit în poezie și în filosofie. De asemenea, declară că nu regretă nimic din ceea ce a făcut sau a suferit, ci dimpotrivă se bucură de tot ce a trăit și de tot ce a creat. În final, se pregătește să moară cu demnitate și cu credință în Dumnezeu.


Caracterizarea părinților




Lucian Blaga Hronicul Si Cantecul Varstelor Comentariu Literar include și o caracterizare a părinților săi, care au avut o influență decisivă asupra formării sale ca om și ca scriitor. Părinții lui Lucian Blaga sunt Ana și Isidor Blaga, țărani simpli și credincioși din satul Lancrăm. Ei au avut nouă copii, dintre care Lucian a fost cel mai mic.


Ana Blaga este mama lui Lucian Blaga, o femeie blândă și iubitoare, care își dedică viața familiei și gospodăriei. Ea este cea care îl îngrijește pe Lucian în copilărie, îl duce la doctor când nu vorbește, îl învață să citească și să scrie, îl încurajează să învețe și să se dezvolte. Ea este cea care îi transmite lui Lucian dragostea pentru natură, pentru poezie și pentru Dumnezeu. Ea este cea care îl susține pe Lucian în momentele grele ale vieții, când este bolnav sau persecutat. Ea este cea care îi devine confidentă și prietenă.


Isidor Blaga este tatăl lui Lucian Blaga, un om harnic și cinstit, care se ocupă de agricultură și de comerț. El este cel care îl inițiază pe Lucian în tainele satului, ale câmpului și ale pietei. El este cel care îi arată lui Lucian valorile morale ale țărănimii românești, precum onoarea, dreptatea și ospitalitatea. El este cel care îi insuflă lui Lucian respectul pentru tradiție, pentru istorie și pentru neam. El este cel care îl sfătuiește pe Lucian să-și urmeze vocația și să-și apere convingerile.


Bildungsroman




Lucian Blaga Hronicul Si Cantecul Varstelor Comentariu Literar evidențiază și faptul că opera este un bildungsroman, adică un roman de formare a personalității eroului principal sub influența experienței directe. Lucian Blaga își prezintă în roman evoluția sa ca om și ca scriitor, de la copilăria mută și visătoare, la adolescența plină de curiozitate și rebeliune, la tinerețea marcată de studiu și dragoste, la maturitatea consacrată de creație și recunoaștere, la senectutea încercată de suferință și marginalizare. Prin intermediul romanului, Lucian Blaga își exprimă viziunea sa asupra lumii și asupra artei, precum și concepția sa filosofică despre cunoaștere și cultură.


Operă memorialistică




Lucian Blaga Hronicul Si Cantecul Varstelor Comentariu Literar subliniază și caracterul memorialistic al operei, adică faptul că aceasta se bazează pe amintirile personale ale autorului. Lucian Blaga își folosește memoria ca sursă de inspirație și de documentare, dar și ca mijloc de reflecție și de interpretare. El nu urmărește să ofere o relatare obiectivă și exhaustivă a vieții sale, ci să selecteze și să valorifice acele momente care au avut o semnificație specială pentru el. Astfel, el creează o operă care nu este doar o confesiune autobiografică, ci și o creație artistică.


Operă epică




Lucian Blaga Hronicul Si Cantecul Varstelor Comentariu Literar arată și faptul că opera aparține genului epic, adică este o operă literară scrisă în proză în care autorul își exprimă indirect sentimentele prin intermediul acțiunii și al personajelor. Lucian Blaga își construiește romanul pe baza unui fir narativ care urmărește evoluția sa de la naștere până la bătrânețe. El folosește moduri de expunere variate, precum narațiunea, descrierea, dialogul sau monologul interior. El creează personaje memorabile, precum părinții săi, profesorii săi sau iubitele sale. El folosește tehnici literare specifice genului epic, precum flashback-ul, anticipația sau simbolul.


Perspectiva narativă




Lucian Blaga Hronicul Si Cantecul Varstelor Comentariu Literar explică și perspectiva narativă folosită de autor în roman, adică poziția din care sunt prezentate evenimentele, situațiile și personajele. Lucian Blaga este atât autorul, cât și naratorul și personajul principal al romanului său autobiografic. El folosește perspectiva narativă la persoana I singular, ceea ce îi permite să își exprime direct gândurile, sentimentele și opiniile. El alternează între două planuri temporale: cel al prezentului narativ, când își scrie amintirile, și cel al trecutului narativ, când își retrăiește experiențele. El adoptă o atitudine subiectivă și critică față de realitatea pe care o prezintă.


Motive literare




Lucian Blaga Hronicul Si Cantecul Varstelor Comentariu Literar identifică și motivele literare care se regăsesc în opera lui Lucian Blaga, adică acele elemente tematice sau simbolice care se repetă în mod intenționat în text. Unul dintre motivele literare este cel al cuvântului, care reprezintă pentru Lucian Blaga instrumentul de cunoaștere și de creație. El își amintește de mutenia sa voluntară din copilărie, când se temea să vorbească, dar și de momentele în care a descoperit poezia și filosofia prin cuvânt. Un alt motiv literar este cel al luminii, care simbolizează pentru Lucian Blaga revelația artistică și spirituală. El își amintește de lumina naturală a soarelui sau a lunii, dar și de lumina metaforică a inspirației sau a credinței.


Concluzie




Lucian Blaga Hronicul Si Cantecul Varstelor Comentariu Literar este un articol care oferă o analiză detaliată a romanului autobiografic al lui Lucian Blaga. Articolul prezintă structura și semnificația titlului operei, rezumatul pe scurt al conținutului, caracterizarea părinților autorului, precum și trăsăturile care îl încadrează în genul epic, specia bildungsroman și tipul memorialistic. De asemenea, articolul explică perspectiva narativă folosită de autor și motivele literare care se regăsesc în text. Articolul concluzionează că Hronicul și cântecul vârstelor este o operă de o mare valoare artistică și culturală, care surprinde într-un stil liric și filosofic viața și opera lui Lucian Blaga.


Lucian Blaga Hronicul Si Cantecul Varstelor Comentariu Literar este un articol care oferă o analiză detaliată a romanului autobiografic al lui Lucian Blaga. Articolul prezintă structura și semnificația titlului operei, rezumatul pe scurt al conținutului, caracterizarea părinților autorului, precum și trăsăturile care îl încadrează în genul epic, specia bildungsroman și tipul memorialistic. De asemenea, articolul explică perspectiva narativă folosită de autor și motivele literare care se regăsesc în text. Articolul concluzionează că Hronicul și cântecul vârstelor este o operă de o mare valoare artistică și culturală, care surprinde într-un stil liric și filosofic viața și opera lui Lucian Blaga. ca3e7ad8fd


About

Welcome to the group! You can connect with other members, ge...

Members

bottom of page